Generalul Amir Hatami, unul dintre comandanții militari iranieni, a declarat că Iranul consideră escaladarea retoricii SUA și Israelului drept o amenințare directă și a avertizat că Teheranul nu va tolera ingerințe externe fără a răspunde.
„Iranul islamic consideră escaladarea retoricii inamice împotriva națiunii iraniene drept o amenințare. Dacă inamicul va comite o greșeală, vom riposta cu mai multă fermitate decât în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025”, a afirmat Hatami, potrivit AFP.
Reacția lui Trump și Netanyahu
Declarațiile vin în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat că SUA ar putea interveni militar dacă autoritățile iraniene vor reprima violent manifestațiile.
„Urmărim situația cu mare atenție. Dacă vor începe să ucidă oameni, vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”, a spus Trump.
De cealaltă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul este „solidar cu lupta poporului iranian pentru libertate și justiție”.
Diplomația iraniană a reacționat dur, calificând declarațiile celor doi lideri drept „incitare la violență” și acuzând Israelul că încearcă să submineze unitatea națională a Iranului.
Poziția președintelui Pezeshkian
În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a adoptat un ton diferit față de armată. Potrivit agenției Mehr, citată de France24, acesta a ordonat forțelor de securitate să nu reprime protestele economice pașnice.
Vicepreședintele Mohammad Jafar Ghaempanah a precizat, într-un mesaj video, că „nu trebuie luate măsuri de securitate împotriva demonstranților”. El a făcut însă distincția între protestatari și „huligani” înarmați.
„Cei care poartă arme, cuțite sau macete și atacă secții de poliție și obiective militare sunt agitatori. Trebuie să separăm protestatarii de infractori”, a declarat Ghaempanah.
Contextul militar recent
Tensiunile sunt amplificate de războiul de 12 zile din iunie 2025, declanșat de un atac israelian fără precedent asupra instalațiilor militare și nucleare iraniene. Statele Unite au participat la lovirea a trei situri nucleare majore, ceea ce a generat una dintre cele mai grave crize din ultimii ani între Teheran, Washington și Tel Aviv.
