Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel luni la calm în privinţa interesului reiterat al preşedintelui american Donald Trump pentru Groenlanda şi şi-a exprimat deschiderea pentru consolidarea relaţiilor cu Washingtonul, relatează EFE.
“Nu ne aflăm într-o situaţie în care Statele Unite ar putea cuceri Groenlanda. Nu aceasta este situaţia, aşa că nu este nevoie să ne panicăm. Trebuie să restabilim buna cooperare pe care am avut-o”, a declarat Nielsen luni, într-o conferinţă de presă la Nuuk, capitala Groenlandei, potrivit EFE.
Nielsen a respins comparaţiile cu Venezuela, unde Statele Unite au efectuat sâmbătă o intervenţie militară pentru a-l captura pe preşedintele Nicolas Maduro, citează EFE.
“Ţara noastră nu este potrivită pentru comparaţie cu Venezuela. Suntem o ţară democratică de mulţi ani”, a adăugat el, relatează EFE.
Liderul groenlandez a afirmat totodată că doreşte să “aprofundeze” şi să “consolideze” relaţia cu NATO şi să aibă o “linie directă” de comunicare cu Statele Unite, nu prin intermediul mass-media, conform EFE.
În ultimele zile, Trump a insistat în două rânduri asupra necesităţii de a obţine această insulă arctică din motive de securitate, notează EFE.
“Nu vreau să vorbesc despre Groenlanda. Hai să vorbim despre Venezuela, Rusia, Ucraina… Ne vom ocupa de Groenlanda peste două luni. Hai să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”, a spus iniţial Trump la Air Force One, înainte de a sublinia valoarea strategică a insulei, citează EFE.
Preşedintele SUA a afirmat că Groenlanda este înconjurată de nave ruseşti şi chineze “din toate părţile” şi că Danemarca “nu va putea” să-i garanteze securitatea, relatează EFE.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a recunoscut că ia în serios intenţiile lui Trump, dar a spus că face tot posibilul pentru a asigura un rezultat pozitiv, potrivit EFE.
“Cred în democraţie şi în ordinea internaţională bazată pe reguli”, a subliniat ea, citează EFE.
Frederiksen a avertizat că, “dacă o ţară NATO atacă o altă ţară NATO, totul se va termina. Inclusiv NATO a noastră şi, în consecinţă, securitatea oferită de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, relatează EFE.
Ea a mai spus că nu va accepta situaţii în care Groenlanda şi Danemarca sunt ameninţate, iar ameninţările din partea Washingtonului nu vor fi tolerate, potrivit EFE.
Ministrul danez al Industriei a mai subliniat că Danemarca a alocat aproape 90 de miliarde de coroane daneze (12,05 miliarde de euro) pentru securitatea arctică, citează EFE.
Aaja Chemnitz, reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, a afirmat că este nevoie de pregătire pentru toate scenariile, fie că este vorba de un cablu de comunicaţii rupt sau de ameninţări din partea lui Trump, relatează EFE.
Trump a declarat în mai multe rânduri că Statele Unite “au nevoie” de Groenlanda şi a sugerat opţiuni pentru a o aduce sub jurisdicţia americană, conform EFE.
Numirea lui Jeff Landry ca trimis special al SUA în Groenlanda a stârnit critici din partea guvernelor danez şi groenlandez şi un protest oficial la adresa ambasadorului SUA, citează EFE.
Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori pe o suprafaţă de 2,1 milioane de kilometri pătraţi şi depinde de veniturile din pescuit şi de ajutorul economic anual din partea Danemarcei, relatează EFE.
“Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda”, a insistat Stephen Miller, consilier apropiat al lui Donald Trump, conform EFE.
Întrebat de CNN despre posibilitatea unei intervenţii militare americane, acesta a spus că “nu este nevoie să ne gândim la asta sau măcar să vorbim despre asta. Nimeni nu se va lupta militar cu Statele Unite pentru viitorul Groenlandei”, citează EFE.
Sâmbătă, o postare pe X a soţiei sale, Katie Miller, în care aceasta a distribuit o hartă a Groenlandei în culorile drapelului american, cu legenda “în curând”, a stârnit controverse, notează EFE.
